Kala si puii ei
Licoarea acrişoară şi uşor tulbure
rezultată în urma fermentării cidrului de mere este unul din cele mai vechi
medicamente cunoscute, menţionat pentru prima oară în tratate de medicină
scrise în urmă cu mai bine de trei milenii.
Medicii Greciei antice îl
foloseau pe scară largă, însuşi Hipocrate, părintele medicinii moderne, punând
la loc de cinste oţetul de mere, în scrierile sale. În medicina populară
românească este folosit din timpuri imemorabile. Ţăranii noştri din zonele de
deal şi de munte prepară şi astăzi oţetul de mere în fiecare toamnă, folosindu-l
apoi pe timpul lungii ierni contra diferitelor boli ori, pur şi simplu, pentru
menţinerea sănătăţii. Practic, nu există regiune la noi în ţară în care să nu
fie cunoscută folosirea acestui remediu popular în bolile specifice frigului şi
sezonului rece. Iată în continuare şapte aplicaţii cu acest minunat
remediu.
