VISUL MATASII : PICTURA PE MATASE : SILK PAINTING: Jennifer Hoffman

Jennifer Hoffman – Iluminati-va viata

16.04.2012 (ii multumim Alexandrei)

Devenim sau am fost?

Calea devenirii este un microcosmos al calatoriei vietii noastre, deoarece procesul devenirii se desfasoara in fiecare moment, ca raspuns la anumite aspecte ale energiei noastre. In mare parte, aceasta calatorie se bazeaza pe alegeri inconstiente, iar noi ne folosim emotiile, pentru a judeca atat alegerile pe care le facem, cat si rezultatele pe care le obtinem.

Dar, folosind emotiile, avem tendinta sa evitam orice ne face sa ne simtim „prost” si sa acceptam tot ceea ce ne face sa ne simtim bine. Oricum, cele mai bune alegeri – acelea care implica alegerea unei vibratii energetice superioare – nu ne fac sa ne simtim prea bine.

De fapt, pana sa ne aliniem cu noua energie, ne pot face sa ne simtim destul de prost. Vibratia starii de bine ne indica faptul ca ne aflam pe calea lui „am fost”, ca facem lucruri care au fost deja facute, ca ne aliniem la o energie cu care suntem deja familiarizati.

Atunci cand ne folosim sentimentele si emotiile, pentru a judeca unde ne aflam pe calea spirituala, de regula facem aceasta evaluare pe baza energiei vechi si a ceea ce am trait deja. O schimbare in energie nu aduce imediat bucurie si libertate – chiar din contra. Fiecare schimbare a energiei incepe cu sentimente de deconectare si durere, urmate de alegerea de a trece sau nu la un alt nivel, dupa care ne aflam fie in zona din care am plecat – zona lui „am fost”, cu o energie pe care o cunoastem deja – fie pe un nivel energetic nou, necunoscut si inconfortabil.

Cu fiecare schimbare de energie trebuie sa fim pregatiti sa ne acomodam cu schimbarile pe care le cream.

Ce avem de facut ? Putem sa ramanem in energia lui „am fost”, facand ce am facut pana acum si simtindu-ne confortabil cu lucrurile cu care suntem obisnuiti sau putem incerca sa o luam pe calea devenirii, catre alte nivele energetice, fiind constienti ca ne vom confrunta cu stari de disconfort energetic si emotional. Daca putem rabda aceasta stare, pana cand ne acomodam cu energia, putem integra aceasta energie noua si putem permite ca realitatea noastra sa inceapa sa se desfasoare, pornind din acest punct al devenirii.

Daca nu, ne intoarcem la confortul lucrurilor deja cunoscute si ramanem in „am fost”. Cand ne aflam in miezul acestor cicluri transformatoare, cu cat incercam mai mult sa ramanem in spatiul acelorasi emotii si sentimente – incercand sa facem schimbarea, astfel incat sa nu ne deranjam prea mult nici pe noi, nici pe ceilalti sau incercand sa ramanem fericiti, intr-o stare de confort si fara niciun dubiu – cu atat ne va fi mai greu sa pastram schimbarea in frecventa noastra energetica.

Calea devenirii e o cale fara efort, dar asta nu inseamna ca este usoara. E nevoie de curaj sa ne vedem viata si sa ne hotaram sa renuntam la ceea ce nu ne mai este util, sa ne stabilim intentia pentru noi energii si apoi sa lasam sa treaca tot ce nu ce se potriveste acestora. Cateodata trebuie sa renuntam la lucruri care ne plac si pe care am dori sa la pastram, alteori ele sunt cele care ne parasesc si atunci trebuie sa ne confruntam noi cu respingerea. Dar, in general, in acest proces avem doua optiuni: fie ramanem in „am fost” si pretindem ca facem schimbari pe care, de fapt, nu le facem.

Fie respiram adanc, ne adunam curajul, ne stabilim intentia sa devenim o vibratie noua si mai inalta si ii permitem Universului sa ne ajute sa realizam asta, prin mijloace care sa ne aduca bucurie, pace si abundenta, stiind ca orice stare de disconfort am avea, e doar o stare temporara, pana cand integram noua energie si ne aliniem la ea, permitandu-i realitatii noastre sa devina o noua expresie a potentialului nostru.

Semne ale unei schimbari iminente

Da, asta este fotografia noului meu aspirator – si nu, nu fac reclama vreunei marci de aspiratoare. De fiecare data cand imi cumpar un aspirator nou – si cred ca am cumparat deja 5 sau 6, in decursul vietii mele de adult – viata mea se schimba considerabil. Moartea vechiului aspirator semnaleaza, de regula, sfarsitul unei etape din viata mea si un nou inceput asa ca, de fiecare data cand se strica vechiul aspirator – asa cum s-a intamplat cu ultimul pe care il aveam – stiu ca este timpul pentru o schimbare. Aspiratoarele mele nu se strica pur si simplu, ele fac asta, cu mare tam-tam.

Ultimul aspirator pe care l-am inlocuit a explodat, pur si simplu, in timp ce il foloseam. Filtrul lateral a luat-o intr-o parte, recipientul din fata a zburat si praful s-a imprastiat peste tot. Aspiratorul dinainte a luat foc in timp ce il foloseam si celalalt s-a oprit, tot in timp ce il foloseam.

Nu mai tin minte ce s-a intamplat cu celelalte, dar stiu ca iesirea lor din functiune a fost la fel de dramatica si bizara. Ideea legata de acest eveniment este ca moartea aspiratorului meu reprezinta, absolut intotdeauna, un mesaj din partea Universului ca trebuie sa ma pregatesc de o schimbare semnificativa in viata.

A trebuit, asadar, sa cumpar un aspirator nou – si asta putea sa fie o alta tragedie. Cred ca aspiratoarele ar trebui sa coste mai putin de 100 de dolari si sa dureze vesnic.

Nu sunt genul care sa cheltuiasca sute de dolari pe un aspirator, asa ca mi-am setat intentia sa imi cumpar unul nou, cu mai putin de 100 de dolari si am gasit unul de 50 de dolari, la oferta, pentru ca era un model mai vechi. Ce binecuvantare – am primit o notificare cu privire la schimbarile ce vor urma in viata mea si mi-am cumparat si un aspirator nou, la oferta, astfel incat sa curat mizeria pe care o facuse vechiul aspirator, atunci cand a explodat.

Cand vine vremea schimbarii, primim semne, atentionari si mesaje de la Univers. Cateodata, ele trebuie sa fie dramatice si bizare, pentru ca altfel nu le-am da atentie. Primiti semne ale unei schimbari ce se apropie? Le acordati atentie? Ce tipare ale schimbarii apar in viata voastra, pentru a va atentiona in legatura cu schimbarile ce urmeaza? Asupra carui lucru va setati intentia, astfel incat sa puteti integra aceste schimbari, fara efort? Tineti minte ca sufletul isi aminteste toate detaliile caii vietii si ale contractului, asa ca va interveni si ne va anunta ca transformarea se apropie.

Cand acordam atentie semnelor, ne putem pregati si putem incepe sa lucram cu energia care vine, astfel incat schimbarea sa constituie o binecuvantare asteptata si nu o surpriza neasteptata.

Vindecati-va spatiul energetic

Mesaj de la Arhanghelul Uriel din 16 aprilie 2012

Fiecare dintre vietile voastre reprezinta un spatiu energetic care se afla la vibratia si frecventa lectiilor voastre si ale calatoriei de vindecare. In acest spatiu, voi atrageti situatii si oameni care au doua misiuni. Prima misiune este aceea de a va conecta cu nivelul energetic al vindecarii voastre. Cea de-a doua este de a pastra aceasta energie, pana cand vindecarea e completa.

Chiar daca s-ar putea sa ii invinovatiti pe altii, pentru ca va blocheaza fluxul energiei in viata, acestia fac pur si simplu parte din calatoria voastra vindecatoare, pastrandu-va energia, astfel incat sa va puteti incheia ciclul vindecator. Acesta este angajamentul lor fata de voi si vor face tot ce pot pentru a-l respecta, pana cand vindecarea este completa.

Contractul sufletului pe care voi il intrupati este unul de vindecare si transformare. Realizarea sa e cea mai mareata calatorie pe care ati intreprins-o vreodata, scopul unic al acestei vieti si al tuturor celorlalte. Acesta este scopul vietii voastre si scopul vietii intregii omeniri.

Atunci cand permiteti ca vindecarea sa aiba loc, curatati spatiul energetic pe care ceilalti il pastreaza pentru voi si va eliberati pe voi si pe ei de respectiva frecventa energetica. Dar, fara sa recunoasteti constient acest contract, fara dorinta si intentia de vindecare si fara actiunile necesare pentru ca acest lucru sa se intample, va simtiti blocati – si chiar sunteti, pentru ca va aflati intr-un spatiu energetic care nu va fi eliberat, pana cand nu va incheiati vindecarea pe care ati promis ca o veti face.

Vindecarea reprezinta o promisiune intre fiecare dintre voi si Sursa, este un angajament al sufletului de a duce energia Pamantului, la cea mai inalta frecventa a ei, cea a iubirii neconditionate. Fiecare dintre voi a facut aceasta promisiune si fiecare dintre voi se va intoarce in forma umana, pana cand o va indeplini. Nu exista limita de timp, nici pedeapsa pentru neindeplinire si nici judecata legata de cat bine ati dus-o la bun sfarsit.

Exista insa un angajament de a va muta frecventa in afara spatiului energetic al vindecarii, catre o vibratie superioara care va va permite, in mod inconstient, sa duceti la bun sfarsit vindcarea pe care v-ati angajat sa o faceti. Toata lumea din grupul vostru de suflet participa la indeplinirea promisiunii voastre.

Toata calea vietii voastre este aliniata la vindecare si nu puteti trece intr-o vibratie mai inalta, pana cand nu se incheie vindecarea. Stiind ca promisiunea voastra de vindecare va permite ca, odata ce iertati, sa treceti intr-o vibratie superioara, eliberati-va pe voi si pe toti ceilalti din spatiul energetic al vindecarii si stabiliti-va intentia unei vieti dincolo de vindecare. Vreti sa traiti iubire, bucurie, abundenta sau pace? Toate acestea sunt disponibile in afara spatiului de vindecare energetica. Vreti sa aveti relatii mai satisafcatoare, mai armonioase si mai pline de bucurie?

Si acestea va sunt disponibile in afara spatiului de vindecare energetica. Odata ce ii permiteti vindecarii sa aiba loc, sunteti liberi sa treceti dincolo de un scop vindecator, catre un scop al intentiei si alegerii voastre si va creati astfel propriul Rai pe Pamant, implinit in realitatea voastra si a Pamantului.

Am ales gresit tatal?

Rolul tatalui nostru este acela de a ne invata despre putere, energie, actiune si utilizarea corecta a energiei, in cea de-a treia dimensiune. Intr-o lume perfecta, tatal nostru ar fi bland, iubitor, respectuos si intelegator. El ar fi o prezenta puternica in viata noastra, instruindu-ne cu iubire, sa devenim barbati si femei puternice, care sa stim, inca de la o varsta frageda, cum sa ne gestionam cel mai bine energia.

Daca e posibil ca unii dintre noi sa fi avut genul asta de tata, majoritatea nu l-a avut. Si in societatea noastra patriarhala, ne vedem conexiunea la Sursa prin prisma experientei personale cu tatal, ca fiind distanta, legata de putere, dominatoare si chiar absenta.

Timp de generatii intregi, relatia noastra cu tatal a fost limitata la furnizarea suportului financiar; ei erau cei care „puneau painea pe masa” si nimic altceva. Dar chiar si asta putea lipsi in cazul divortului, al abandonului fizic si emotional si al lipsei de compasiune si comunicare, care au condus la relatii inexistente tata/copil.

Multe dintre experientele noastre cu tatii variaza de la tati absenti si distanti, la tati care au abuzat cumplit de copii lor. Daca trebuia sa invatam atat de mult de la tatii nostri, i-am ales oare gresit? De ce a fost relatia cu tatal nostru atat de dificila – si de ce nu i-am putut ajuta sa sa se vindece?

Majoritatea dintre noi, ca vindecatori ai grupului nostru de suflete, intram intr-o viata alaturi de tatii nostri, pentru a-i ajuta sa dobandeasca o puternica vindecare emotionala si energetica.

Tatii nostri puteau alege fie sa se vindece, fie sa-si repete fata de noi, comportamentul din viata trecuta. Exista insa un scop mai inalt al relatiei noastre cu tatal – si acesta este de a ne restabili conexiunea directa la Sursa, fara sa credem ca ea depinde de altii. A trebuit sa invatam sa fim puternici fara ei – sau chiar in ciuda lor – iar asta este darul lor fata de noi.

Si nu am dat gres, pentru ca generatia noastra (cei nascuti in anii ‘50 si ’60) am venit sa schimbam paradigma tatalui, iar acta este ceea ce am facut cu copiii nostri. Am ales tati care sa ne invete ce aveam de invatat si care sa ne ajute sa devenim mai puternici, in ciuda lipsei sprijinului si indrumarii lor. Si ne-am folosit experienta asa cum trebuia, pentru a crea experiente paterne mai bune, alaturi de copiii nostri. Tatii de astazi sunt iubitori, grijulii, saritori, dedicati si implicati in cresterea copiilor lor. Acesta a fost scopul superior al experientei noastre paterne si putem inchide acum capitolul vechii paradigme a tatalui, deschizand un capitol nou pentru generatiile ce vor urma, cel al relatiei tata/copil, mai util, iubitor, sensibil din punct de vedere emotional si mai plin de suflet .

www.urielheals.com