sâmbătă, 25 decembrie 2010

Fiecare om isi are propria frumusete a destinului.

Fiecare om isi are propria frumusete a destinului.
Un samurai , cunoscut pentru nobletea si cinstea sa , a mers odata la un vestit calugar Zen pentru a-i cere sfatul.In momentul in care a intrat in templu si l-a zarit pe maestrul Zen cufundat in rugaciune , s-a simtit mult mai prejos decat acesta ; in ciuda faptului ca luptase toata viata pentru pace si dreptate , el nu ajunsese nici pe aproape la starea de gratie atinsa de barbatul din fata lui. “De ce simt din toata fiinta mea ca sunt inferior ?” , l-a intrebat el pe calugarul care tocmai isi terminase rugaciunea .”Am infruntat de nenumarate ori moartea , le-am luat apararea celor slabi si nu exista nimic in viata mea de care m-as putea rusina.
Cu toate acestea , atunci cand te-am zarit meditand , am simtit ca viata mea este marunta si lipsita de importanta.” “Asteapta “ , i-a spus calugarul . “Dupa ce voi termina cu toti cei care au venit astazi sa ma vada , iti voi raspunde.” Samuraiul si-a petrecut intreaga zi sezand in gradina templului , privind la oamenii insetati de o povata , care intrau si ieseau din cladire. Calugarul ii primea pe toti cu aceeasi rabdare si cu un neschimbat zambet al iluminarii intiparit pe fata . In cele din urma , rabdarea samurauiului a inceput sa cedeze , intrucat el era nascut sa actioneze si nu sa astepte.
 La caderea noptii , atunci cand toata lumea plecase , samuraiul a intrebat : “ Acum poti sa imi dai sfat si invatatura ?” Maestrul l-a invitat printr-un gest in camera sa.Luna plina stralucea in ceruri , iar intreaga atmosfera din jur emana profunzime si liniste. “Ai vazut cat de frumoasa este luna ?” a murmurat calugarul.” Ea va traversa intreaga bolta cereasca , iar maine soarele isi va trimite din nou razele asupra nostra.Lumina soarelui este insa mai stralucitoare decat cea a lunii , si scoate in evidenta toate detaliile lumii lumii care ne inconjoara : copacii , muntii, norii.
 Am contemplat luna vreme de doi ani si nu am auzit-o niciodata spunand : “De ce nu straluceasc la fel de tare precum soarele ? Oare pentru ca sunt inferioara ?” “Desigur ca nu “ , a raspuns samuraiul.”Luna si soarele sunt lucruri diferite si fiecare are propria-i frumusete .Nu ai cum sa le compari.” “Asadar , stii raspunsul.Noi doi suntem tipuri diferiti de oameni , fiecare din noi lupta in felul sau pentru credinta lui si face astfel posibil ca lumea sa fie mai buna ; restul nu este decat aparenta.”
O poveste de Paulo Coehlo
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu