EVOLUTIA: Erele glaciare
Incalzirea globala si posibilele ei consecinte – unele paradoxale, cum ar fi o noua glaciatiune - nu reprezinta doar un subiect "gras" pentru ziaristi, ci o reala preocupare pentru lumea academica. Insa, ca in orice intreprindere stiintifica, ipoteze diametral opuse intra in competitie in incercarea de a reconcilia fapte aparent contradictorii.
Cea mai cumplita "epoca de gheata" pare sa fi fost cea precambriana, inceputa acum 800 milioane ani si care a durat pana acum aproximativ 600 de milioane de ani, in cursul careia ghetarii par sa se fi intins pâna la Ecuator. Perioada respectiva a fost botezata in mod sugestiv Criogenian si racirea planetei a fost atât de pronuntata, incât unii oameni de stiinta cred ca oceanul planetar ar fi inghetat complet. Pe acest Pamant congelat, devenit un urias bulgare de nea (in engleza "Snowball Earth") ar mai fi existat apa in stare lichida doar datorita activitatii vulcanice si sub un strat de gheata gros de peste doi kilometri.
Evident, vietatile de pe "Pamantul inghetat" au fost afectate catastrofal. Cercetarile paleontologice arata ca, in aceasta perioada, biodiversitatea s-a redus dramatic. Rocile ce contin fosile ale unor organisme unicelulare, cum sunt bacteriile si dinoflagelatele, pastreaza foarte bine "amintirea" acestei perioade.
Diversitatea a crescut din nou in cursul perioadei urmatoare, mai calde, caracterizata printr-o fauna stranie de animale pluricelulare, numita ediacariana (dupa locul unde a fost descoperita, Dealurile Ediacara din Australia) sau vendiana (dupa numele perioadei geologice in care au trait aceste vietuitoare). Perioade reci si perioade de incalzire globala a climei au alternat, astfel, de-a lungul istoriei Pamantului, iar studiile paleontologice arata ca exista, in general, o corespondenta intre biodiversitate si temperaturile medii. Si astazi, diversitatea cea mai ridicata se intalneste in zonele cu clima calda.
O noua glaciatiune ar afecta considerabil populatiile de vietuitoare. Chiar daca gheturile n-ar mai ajunge pana la Ecuator, ca in Precambrian, extinderea ghetarilor de la poli spre zonele temperate ar determina migrarea unor populatii de vietuitoare spre regiunile tropicale si ecuatoriale, deja "ocupate" de un numar mare de specii. Consecintele unor asemenea deplasari sunt greu de descris in amanunt dar, cu siguranta, echilibrul actual ar fi grav tulburat, iar raspandirea speciilor de vietuitoare pe Pamant ar fi mult diferita de cea de astazi.
SURSA: http://www.descopera.ro
Evident, vietatile de pe "Pamantul inghetat" au fost afectate catastrofal. Cercetarile paleontologice arata ca, in aceasta perioada, biodiversitatea s-a redus dramatic. Rocile ce contin fosile ale unor organisme unicelulare, cum sunt bacteriile si dinoflagelatele, pastreaza foarte bine "amintirea" acestei perioade.
Diversitatea a crescut din nou in cursul perioadei urmatoare, mai calde, caracterizata printr-o fauna stranie de animale pluricelulare, numita ediacariana (dupa locul unde a fost descoperita, Dealurile Ediacara din Australia) sau vendiana (dupa numele perioadei geologice in care au trait aceste vietuitoare). Perioade reci si perioade de incalzire globala a climei au alternat, astfel, de-a lungul istoriei Pamantului, iar studiile paleontologice arata ca exista, in general, o corespondenta intre biodiversitate si temperaturile medii. Si astazi, diversitatea cea mai ridicata se intalneste in zonele cu clima calda.
O noua glaciatiune ar afecta considerabil populatiile de vietuitoare. Chiar daca gheturile n-ar mai ajunge pana la Ecuator, ca in Precambrian, extinderea ghetarilor de la poli spre zonele temperate ar determina migrarea unor populatii de vietuitoare spre regiunile tropicale si ecuatoriale, deja "ocupate" de un numar mare de specii. Consecintele unor asemenea deplasari sunt greu de descris in amanunt dar, cu siguranta, echilibrul actual ar fi grav tulburat, iar raspandirea speciilor de vietuitoare pe Pamant ar fi mult diferita de cea de astazi.
SURSA: http://www.descopera.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu