Stari de constiinta din procesul de tranzitie

Stari de constiinta din procesul de tranzitie

20 aprilie 2011

Un mesaj planetar din partea Hathorilor, transmis prin Tom Kenyon

Definitii

Nodurile de Haos sunt aglomerari de evenimente haotice. Conform Hathorilor, Pamantul a intrat intr-un Nod de Haos si, ca rezultat, ne putem astepta la niveluri si mai ridicate de haos – inclusiv, dar nu numai, cutremure, activitati vulcanice, tipare climatice anormale, dezastre ecologice, dar si tulburari economice, sociale si politice.

Stari de constiinta din procesul de tranzitie sunt ceea ce Hathorii numesc situatiile intermediare, in care a aparut o pierdere majora, iar noi ne aflam temporar intre vechea realitate, care a trecut si o noua realitate, care nu s-a format inca pe deplin.

Markeri perceptuali reprezinta un termen pe care il folosesc Hathorii, pentru a descrie cum percepem noi lumea si cum navigam prin propria viata, folosindu-ne cele cinci simturi.

Mesajul

Prin insasi natura lor, Nodurile de Haos tind sa genereze stari de constiinta din procesul de tranzitie. Aceste stari ies la suprafata, atunci cand dispar markerii perceptuali. Iar atunci cand se intampla acest lucru, intrati intr-o zona zero, in care vechea realitate nu mai exista sau s-a schimbat radical, in timp ce noua voastra realitate inca nu a luat nastere.

Datorita faptului ca ati intrat intr-o faza si mai intensa a Nodului de Haos, dorim sa va impartasim parerile noastre legate de starile de tranzitie, cu speranta ca veti putea folosi aceasta cunoastere in folosul vostru.

In acest scop, putem imparti starile de tranzitie in trei categorii principale: 1) stari tranzitorii personale, 2) stari tranzitorii colective si 3) moartea fizica.

Stari tranzitorii personale

Mai intai, sa ne indreptam atentia asupra starilor tranzitorii personale, intrucat perceptia voastra este punctul central in jurul caruia actioneaza realitatea pe care o percepeti.

In mod fundamental, perceptia voastra asupra realitatii este o creatie personala. Ea este influentata de perceptia colectiva a culturii, timpului, locului si circumstantelor – dar, in esenta, ceea ce voi percepeti ca fiind real si nereal este o creatie – creatia voastra.

Modul in care percepeti realitatea depinde de tipul vostru de perceptie, in cazul in care sunteti o persoana obisnuita. In viata voastra, sunteti obisnuiti sa traiti anumite realitati si, ca sa zicem asa, acestea va spun unde va aflati. Va treziti dimineata si va uitati la ceas, iar perceptia colectiva asupra timpului apare imediat. Alegerea voastra de a va lasa antrenati sau nu in aceasta iluzie este absolut personala. Intr-adevar, unul dintre semnele maiestriei spirituale este indemanarea de a trece cu succes prin iluziile culturale, in timp ce intelegeti, in mod clar, natura lor.

Atunci cand, in viata voastra personala, o situatie se modifica dramatic, exista o tendinta ca markerii perceptuali sa dispara sau sa se reorganizeze.

Sa va prezentam un posibil scenariu. Daca ati avut acelasi serviciu, timp de multi ani, v-ati organizat viata in functie de cerintele acestuia. Mancati masa de pranz la o anumita ora. Va intoarceti acasa la o anumita ora. Interactionati cu ceilalti intr-un anumit mod, adaptat cerintelor serviciului vostru.

Daca acel serviciu ar dispare brusc, pe neasteptate, acei markeri perceptuali ar dispare si ei. Nu ar mai fi nevoie sa va treziti la o anumita ora, sa mancati la o anumita ora, sau sa veniti acasa la o anumita ora, iar oamenii cu care ati interactionat in timpul serviciului nu ar mai exista nici ei.

In mod firesc, aceasta situatie este derutanta pentru majoritatea oamenilor si, pe de alta parte, markerii perceptuali dispar.

Acelasi fenomen se produce atunci cand in viata voastra personala apare orice fel de schimbare radicala. Daca o relatie care este importanta pentru voi se incheie brusc, markerii perceptuali ai acelei relatii dispar, iar voi intrati intr-o stare tranzitorie de constiinta.

Daca aveti o problema de sanatate, iar starea fizica va este grav afectata, markerii perceptuali dispar, iar acest lucru poate fi derutant. Ati intrat intr-o stare tranzitorie de constiinta.

Pe masura ce Nodul de Haos creste in intensitate, din ce in ce mai multe persoane vor trece prin socul ca veche lor realitate se face scrum in fata ochilor lor. Ceea ce era sigur in viata lor, acum este nesigur. Ceea ce era teren solid sub picioare, nu mai este solid. Vorbim atat la modul figurat, cat si la propriu.

Mai exista un alt val de stari tranzitorii, care apare din acest Nod de Haos. El afecteaza deja multe persoane, dar influentele sale se vor raspandi in constiinta, la fel ca un tsunami.

Aceasta stare tranzitorie particulara este legata de destramarea minciunilor colective ale culturii voastre. Tot mai multi dintre voi vor vedea dincolo de jocul umbrei; va veti da seama cine sunt maestrii papusari si, chiar daca identitatea lor ar putea sa va scape, veti intelege tot mai clar ca exista aspecte in cultura voastra care constituie o manipulare, o limitare si, in multe cazuri, nimic altceva decat minciuni.

Minciuna despre care vorbim aici nu este cea legata de economie, de razboaie sau de religiile care limiteaza, ci minciuna despre identitatea voastra – o minciuna care va face sa traiti intr-o inchisoare. Aceasta minciuna este credinta si afirmatia culturala ca voi nu sunteti altceva decat o fiinta umana fizica si ca, de fapt, nu exista alte taramuri de existenta, dincolo de cel pamantesc.

Recunoasterea acestei minciuni prevesteste libertatea personala, dar la inceput, ea poate fi destul de derutanta. Aceasta deoarece experientele multidimensionale difera atat de mult de experientele voastre pamantesti, de zi cu zi. Daca va simtiti prinsi intre viata pamanteasca si cea multidimensionala, inseamna ca ati intrat intr-o stare tranzitorie de constiinta.

Va impartasim aceste informatii cu scopul de a va sugera o cale practica de actiune, in timpul starilor tranzitorii de constiinta.

Atunci cand intrati voi insiva intr-o stare tranzitorie si intensa de constiinta, e posibil ca, asemenea altor fiinte umane, sa ramaneti absolut coplesiti. Multe persoane sunt socate atunci cand isi dau seama ca markerii lor perceptuali au disparut, impreuna cu realitatea pe care o credeau a fi reala.

Datorita faptului ca timpul se accelereaza – iar prin asta vrem sa spunem ca mai multe evenimente se produc intr-un interval mai scurt de timp – a ramane intr-o stare de soc sau a va simti coplesiti este un lucru pe care nu vi-l puteti permite, psihologic vorbind. Ideea esentiala pe care vrem sa o subliniem aici este ca, indiferent de natura starii de tranzitie – fie ca are un caracter personal, avand de-a face cu schimbarile din viata voastra personala, fie ca apare ca urmare a recunoasterii manipularii voastre culturale – voi sunteti creatorii propriei voastre realitati.

S-ar putea sa aveti povesti care sa explice de ce, dintr-odata, viata voastra este afectata – dar acestea sunt numai povesti. Ati putea da vina pe alte persoane, situatii sau institutii, dar aceasta inseamna o fuga de responsabilitate. Se poate ca povestile voastre sa fie adevarate, si e posibil sa existe alte persoane, situatii sau institutii care sa poarte vina, dar atunci cand ati intrat intr-o stare tranzitorie de constiinta, va aflati in vortexul unui proces creator puternic. Nu exista niciun motiv sa plangeti dupa ce ati pierdut. Ce s-a pierdut, s-a pierdut! Ce s-a dus, s-a dus!

Acum, intrebarea principala devine: „Ce veti face?”

Veti ramane uluiti, socati, coplesiti, furiosi si tristi? Sau va veti prelua identitatea de creator al propriei voastre vieti?

Pentru aceia dintre voi care aleg sa ramana intr-o stare mai joasa de constiinta, nu avem nimic de zis.

Comentariile noastre se adreseaza acelora dintre voi care sunt suficient de curajosi si de indrazneti, ca sa-si preia identitatea de creatori. Daca sunteti unul dintre ei, iata ce va sugeram.

Atunci cand totul dispare – adica markerii perceptuali ai fostei voastre realitati – intelegeti ca ati intrat intr-un punct de vid.

Un punct de vid reprezinta o tranzitie decisiva de la o realitate veche la una noua. Ceea ce a fost, s-a sfarsit. In loc sa regretati pierderea, voi acceptati vidul. Pentru multe persoane, aceasta este o actiune grea, deoarece in punctul de vid nu este nimic de facut. Trebuie sa  fiti pur si simplu martorii momentului, sa va observati pe voi insiva, deoarece in aceasta zona de tranzitie / no man’s land nu exista markeri perceptuali.

Fiti atenti la ce markeri puneti in loc, intrucat aceste idei si credinte vor fi stelele de pe noul cer al mintii voastre, iar in aceste timpuri, va veti gasi drumul urmand aceste stele (ganduri si credinte), pe care le-ati asezat pe cerul noii voastre constiinte. Prin urmare, camarazi ai nostri in explorarea misterului, fiti intelepti atunci cand creati stele noi.

Stari colective de constiinta din procesul de tranzitie

Din perspectiva noastra, omenirea este, in prezent, asemenea unui sarpe cosmic imens, care isi leapada pielea cea veche, zvarcolindu-se, rasucindu-se si debarasandu-se de vechile poveri. Unele iau forma problemelor economice. Unele sunt de natura politica. Unele provin din prabusirea si transformarea institutiilor culturale. Iar unele dintre aceste zvarcoliri si rasuciri sunt legate de activitatea vulcanica si de cutremure, ca si de tiparele meteorologice anormale.

Pe masura ce dezastrele naturale si cele facute de mana omului sunt tot mai numeroase, veti descoperi ca intrati in stari tranzitorii de constiinta. Este clar ca cei care traiesc direct experienta unui cutremur, a unei eruptii vulcanice sau a manifestarilor meteorologice distructive sunt cei mai inclinati sa intre in stari de tranzitie, dar aceia dintre voi care au o natura empatica pot trai aceste experiente ca si cand ar fi in toiul evenimentelor.

Intr-adevar, pe masura ce valul care separa constiintele umane se destrama, tot mai multi dintre voi vor trai, la nivel visceral, schimbarile care au loc in lume.

Acum dorim sa abordam problema unei noi creatii, pentru aceia dintre voi care suporta consecintele unui dezastru natural sau provocat de mana omului, cum ar fi un cutremur, o eruptie vulcanica sau tipare meteorologice anormale.

Daca forta distructiva este suficient de puternica, e posibil ca markerii perceptuali ai fostei voastre realitati sa nu mai existe. Casa sau locul vostru de munca pot sa nu mai fie acolo. Va puteti confrunta cu lipsuri de hrana si apa si exista un numar nedefinit de variabile ce se pot reuni pentru a crea o stare de soc coplesitoare.

Ne dorim sa fim foarte clari in ceea ce urmeaza sa va spunem. Socul si starea de coplesire in fata dezastrelor reprezinta o reactie naturala, specifica mamiferelor, iar daca e sa transcendeti si sa transformati momentul, trebuie sa va inaltati spre dimensiuni mai inalte ale existentei voastre, ale propriei fiinte – spre acele dimensiuni ale constiintei care se afla dincolo de timp si spatiu.

In masura in care puteti incorpora aspectele transcendente ale fiintei voastre, ca parte a formulei voastre de supravietuire, veti reusi sa atenuati socul si senzatia de coplesire.

Aspectul central care trebuie identificat, in mijlocul haosului – a oricarei forme de haos – este portalul oportunitatii.

Oportunitatea de a supravietui sau de a avea o noua viata poate apare in moduri la care nu va asteptati. Si aceasta deoarece nu mai exista markerii perceptuali, iar constiinta voastra poate sa nu o recunoasca ca pe o oportunitate, atunci cand ea apare.

Exista un obicei omenesc adanc inradacinat – sau o tendinta – care doreste sa adapteze realitatile noi la cele ale trecutului. In astfel de situatii, acesta ar fi un obicei neindicat.

Sunt multe de spus despre realitatile hiper-dimensionale care influenteaza alegerile facute in timpul evenimentelor haotice – dar noi dorim sa nu lungim vorba si sa vi le dam pe cele mai practice. Poate ca altadata, va vom putea impartasi filosofia noastra despre natura voastra infinita si posibilitatile nelimitate care se afla in voi. Totusi, pentru moment, haideti sa simplificam un pic lucrurile si sa va dam o formula pentru a recunoaste si a crea oportunitati pentru o viata noua si un destin nou, atunci cand va apar in fata.

Presupunand ca ati intrat intr-o stare tranzitorie de constiinta, ca v-ati imprietenit cu punctul de vid si ca va simtiti, mai mult sau mai putin, in largul vostru cu nesiguranta considerabila a situatiei in care va aflati, iata ce va sugeram: Fiti curiosi si asteptati-va la miracole.

Intrand intr-o stare de curiozitate, activati un aspect al mintii care e liber sa se miste neimpovarat de asteptari. El devine foarte asemanator cu mintea unui copil, iar aceasta inocenta – care nu este acelasi lucru cu a fi copilaros – este cea care va permite sa intrati intr-o stare vibrationala de constiinta, care va este extrem de benefica.

Fiind in asteptarea miracolelor, eliberati din voi puterea creatiei, iar in masura in care reusiti sa faceti acest lucru, veti descoperi tot mai multe momente de serendipitate, coincidente benefice si comori neasteptate – fie ele de natura fizica, mentala sau emotionala.

Aceasta combinatie intre curiozitatea legata de ceea ce se va intampla in continuare si asteptarea miracolelor va va conduce rapid din punctul de vid, la  o noua viata, la o noua creatie, indiferent de ceea ce li s-ar putea intampla celor din jurul vostru.

In timpul starilor tranzitorii de constiinta este util sa va amintiti ca fiecare persoana este creatoarea propriei realitati, iar in mijlocul haosului, oamenii vor face alegeri diferite si vor fi angrenati in realitati personale diferite.

Nu va lasati influentati de cei care intra in taramuri de vibratii mai joase. Nu ii puteti salva de ei insisi. Priviti in sus si traiti la inaltime, avand o stare de curiozitate si de asteptare a miracolelor – si, chiar si in cele mai grave situatii, miracolele pot aparea si chiar vor aparea.

Moartea fizica

Pentru fiintele intrupate, una dintre cele mai mari dificultati o constituie starea de constiinta de tranzitie, pe care voi o numiti moarte. Acest lucru se datoreaza faptului ca toti markerii perceptuali, inclusiv cele cinci simturi, dispar. Daca o persoana se identifica doar cu existenta sa materiala, ea va constata ca aceasta stare de constiinta de tranzitie este foarte dificila. Si asta, deoarece nu mai exista starea cu care se identifica.

Chiar daca lumea fizica continua sa existe, cele cinci simturi nu ii mai furnizeaza constiintei, informatii. E ca si cand lumea a disparut, odata cu trupul. Esenta Eu Sunt, caracteristica centrala a constiintei transcendente, nu mai primeste informatii de la corp, de la cele cinci simturi, sau din lumea exterioara. Pentru cineva care nu a trait experienta directa a celorlalte taramuri ale fiintei sale, acest lucru poate fi profund tulburator si derutant.

Metaforic vorbind, voi sunteti asemenea unui arbore imens – un Arbore al Vietii – care are multe ramuri si nenumarate frunze si flori, iar existenta voastra fizica actuala este doar una dintre aceste frunze si una dintre aceste flori.

Atunci cand o persoana trece prin starea de constiinta de tranzitie, pe care o numiti moarte, exista cateva optiuni. Daca apartineti unei traditii spirituale, in care figura centrala este un guru, un avatar sau un mantuitor, puteti urma calea acestei fiinte, ca sa ajungeti in taramul de vibratie al constiintei sale. In unele religii, acest lucru este cunoscut sub numele de rai. 

Daca urmati calea unui guru, avatar sau mantuitor, aflati ca pasiti in raiul sau, in vibratia pe care acesta a atins-o si ca, in mod inevitabil, pasiti si in limitarile constiintei sale.

Din perspectiva noastra, universul are o natura infinita, iar prin asta ne referim nu la spatiul exterior, ci la realitatile interdimensionale ale universului vostru; iar din experienta noastra, la ora actuala nu exista nicio fiinta care sa inteleaga si sa cuprinda tot ceea ce este.

Daca, totusi, doriti sa va regasiti guru/avatarul/mantuitorul vostru in taramurile mortii, avem cateva sugestii. Una dintre ele este sa ii invocati numele. Aceasta este o intelegere straveche, sintetizata in termenul egiptean Ren, care inseamna nume. Atunci cand invocati numele unei fiinte spirituale, un aspect al acesteia e obligat sa se indrepte spre voi.

Daca, in momentul in care va intalniti cu guru/avatarul/mantuitorul vostru, acesta va considera vrednic, veti fi condusi de el in taramul sau ceresc.

Pentru aceia dintre voi care apartin traditiilor spirituale orientale, exista mantre ce corespund zeitatilor mentionate. Incantarea mentala a acestor mantre, in timpul mortii sau in taramurile mortii, are acelasi efect.

Acelora dintre voi care nu fac parte dintr-o traditie spirituala care urmeaza un guru, avatar sau mantuitor, starile de constiinta de tranzitie – numite moarte – le ofera alte posibilitati.  

Ca si in cazul celorlalte doua stari de constiinta de tranzitie, taramul mortii are un punct de vid, al carui trasaturi dominante sunt linistea (tacerea) si intunericul. In interiorul Neantului exista toate posibilitatile – insa nicio realitate. Este o situatie analoaga cu ghinda unui stejar. Stejarul, copacul falnic in sine, exista ca potential in interiorul ghindei – dar el inca nu exista.  

Asadar, atunci cand va aflati in Neant – pe care il veti recunoaste prin faptul ca sunteti extrem de singuri, in intuneric si liniste absoluta – aflati ca sunteti in punctul central al puterilor voastre de creatie.

Ceea ce alegeti sa creati in continuare va va determina cursul destinului si lumile in care veti locui sau taramurile de existenta carora le veti apartine. Acesta este un moment hotarator. 

Multe persoane tematoare de intuneric se indreapta, in mod prematur, spre lumina. Iar ceea ce ele nu inteleg este faptul ca, prin aspiratia lor, ele creeaza Lumina. Inaintea lor se deschide un portal, asemenea unui tunel, iar ele pot intra in acest tunel de lumina, intalnindu-se cu cei pe care i-au cunoscut inainte, iar in felul acesta ei revin la intrupare sau patrund in alte taramuri vibrationale de existenta, fara sa fi inteles pe deplin consecintele. In mod cert, aceasta este o optiune care va este disponibila – si care este aleasa in mod frecvent.
 

Totusi, o alta optiune este sa ramaneti in punctul de neant, sa stati in Neantul in sine, devenind constienti de Sinele vostru ca pura constiinta— care transcende toate fenomenele. 

Daca ramaneti indeajuns de mult in aceasta stare de constienta, fara a avea nevoia de a crea ceva, va veti descoperi identitatea, ca fiind esenta Eu Sunt. Iar din acest punct de constienta va puteti alege circumstantele in care sa va intrupati. Puteti alege lumile in care veti locui sau taramurile de constiinta in care veti exista. 

Aceasta metoda din urma va ofera cele mai mari oportunitati, insa, pentru majoritatea oamenilor, ea este cel mai greu de aplicat. Iar motivul acestei dificultati este legat de faptul ca majoritatea oamenilor considera ca este incomod sa nu aiba un corp. Dorinta arzatoarea de a avea un corp si experienta lumii materiale o determina deseori pe o persoana sa plece inainte de vreme din Neant. 

In concluzie, datorita intensificarii fazelor Nodului de Haos, multi dintre voi va veti afla in stari de constiinta de tranzitie. Oricare ar fi nivelul in care simtiti ca sunteti implicati – fie ca e vorba de viata voastra personala, de experienta colectiva sau de starea tranzitorie pe care o numiti moarte – sa stiti ca voi sunteti creatorii realitatii voastre. 

Hathorii

20 aprilie 2011

---

Gandurile si remarcile lui Tom

Eu unul consider ca acest mesaj este impresionant de elocvent si ca el constituie o sursa bogata de informatii. L-am citit si recitit de cateva ori si, de fiecare data, am mai descoperit ceva nou. La drept vorbind, in acest mesaj exista multe lucruri de citit printre randuri.

Mi-a placut mai ales aceasta expunere facuta de Hathori …

„Fiti atenti la ce markeri noi (perceptuali) puneti in loc, intrucat aceste idei si credinte vor fi stelele de pe noul cer al mintii voastre, iar in aceste timpuri, va veti gasi drumul urmand aceste stele (ganduri si credinte), pe care le-ati asezat pe cerul noii voastre constiinte. Prin urmare, camarazi ai nostri in explorarea misterului, fiti intelepti atunci cand creati stele noi.”

Eu cred ca, la nivelul mintii noastre colective, realitatile noastre mitice se schimba. In prezent, vechii astri – acele ganduri, crezuri si presupuneri despre realitate, care ne-au calauzit ca si cultura, timp de milenii – par ca se sting. In plus, ei ne-au condus in directii in care multi dintre noi nu mai vor sa se indrepte.

Nava comuna a culturii noastre pare sa carmeasca printre valurile Marelui Mister, tinand prea putin cont de sacralitatea acestei planete sau a formelor sale de viata. Insa, chiar pe masura ce vasul nostru comun navigheaza – aparent fara constienta – prin Marele Mister, ea (nava) si cu noi ne datoram insasi existenta noastra, Misterului in sine. Aceasta dualitate foarte ciudata mi se pare uneori amuzanta, alteori tragica, in functie de starea mea sufleteasca, de cat de conectat sunt sau de cat de mult m-am indepartat de Misterul insusi. 

Unul dintre paradoxurile situatiei noastre este acela ca echipajul acestui vas, cei care il fac sa navigheze – prin investirea fortei lor vitale, a creativitatii si, in unele cazuri, a eforturilor si sacrificiilor lor – nu suntem decat voi, eu si toate celelalte aproape sapte miliarde de oameni ce traiesc pe aceasta planeta minunata. Suntem – noi toti – echipajul de pe acest vas, indiferent de situatia noastra personala, de statutul social sau de credintele noastre.

In comunitatea New Age exista unii care spun – si care o zic deja de ani de zile – ca suntem aproape de Unime si ca Epoca de Aur e chiar dupa colt. Nu impartasesc aceasta perceptie. 

Fie ca ne place sau nu, suntem cu totii in aceeasi barca, iar mie mi se pare ca echipajul nostru este polarizat. Sunt multi care sustin ca paradigmele lacomiei, arogantei si uzurparii sunt adevaratele puncte de reper pentru sextantele noastre.   

In orice caz, unii dintre noi simt ca suntem orientati in directia gresita – ca nu mai putem distruge aceasta planeta si viata de pe ea (atat cea umana, cat si celelalte forme de viata). Pe cerul mintilor noastre exista noi stele. Iar bineinteles ca noi ca ne reglam sextantele, dupa aceste faruri cosmice. 

Nimeni nu stie cum se vor incheia toate acestea, dar sunt incurajat de aceasta revolta tacuta, pe care o vad petrecandu-se peste tot in jurul meu.

Multi dintre membrii echipajului nostru – si banuiesc ca, daca ati ajuns cu lectura pana in acest punct, e posibil sa faceti parte din echipaj – intreprind actiuni in tacere, pentru a intoarce nava noastra colectiva (adica nebunia culturii  noastre) sau macar pentru a reduce viteza cu care inainteaza.  

Unii dintre noi isi scot sextantele si le arata stele noi, celor din jurul lor. Facem acest lucru, prin faptul ca traim schimbarea pe care vrem sa o vedem. Facem acest lucru, prin faptul ca avem curajul sa traim aproape de o noua realitate a Pamantului, pe care o simtim ca este posibila. Facem acest lucru, prin faptul ca ne marim bunavointa fata de ceilalti.  

Iar atunci cand e nevoie, facem acest lucru prin faptul ca ne mentinem fermi pe pozitie. In acest sens, imi amintesc de o miscare grass roots, aparuta in una dintre cele mai sarace tari din lume, pentru a apara cauza utilizarii semintelor nehibride – seminte care produc noi seminte, atunci cand culturile sunt recoltate – in loc sa cedeze in fata intereselor economice internationale, care vor sa ii inrobeasca pe cei mai nevoiasi de pe Pamant, ca acestia sa cumpere seminte noi, ori de cate ori doresc sa aiba hrana pentru ei si familiile lor.

In timp ce scriu aceste randuri, aproape imi dau lacrimile gandindu-ma la curajul lor de a se ridica impotriva Titanilor care au stabilit ruta de navigare a vasului nostru, prin apele lacomiei, arogantei si nepasarii absolute fata de sacralitatea vietii.

Oricat de grele si de provocatoare sunt aceste vremuri – atat pentru indivizi, cat si pentru omenire – eu cred ca exista speranta in nesiguranta prin care trecem. Spun acest lucru intrucat, atunci cand s-a confruntat cu vremuri ingrozitor de nesigure, spiritul uman s-a avantat spre inalturi. 

Daca Hathorii au dreptate, cu totii ne vom confrunta cu numeroase stari de constiinta de tranzitie, inainte ca viata pe Pamant sa ni se incheie. Markerii perceptuali ai realitatii noastre vechi sunt dislocati. Felul in care ne ocupam de pierderea realitatii noastre percepute si a vechii lumi va determina ciclul urmator al existentei pamantesti a omenirii. 

Iar pentru noi, in plan individual, ceea ce alegem sa cream in starile tranzitorii din viata noastra va determina taramurile de constiinta la care avem acces. 

Va doresc voua, camarazilor mei de echipaj si celor pe care ii iubiti, sa treceti teferi prin aceste vremuri furtunoase. Insa, indiferent de ce anume se intampla, indiferent de locul sau de situatiile in care ne aflam in aceasta calatorie primejdioasa, haideti sa ne amintim ca noi suntem – mai presus de orice altceva – creatorii propriei noastre realitati. 

Sunt noi stele pe firmament si noi lumi de descoperit.

Fiti indrazneti. Sa aveti o calatorie placuta.

Tom Kenyon

SURSA : Editura For You Newsletter