miercuri, 29 iunie 2011

Creierul iubeşte trăirile frumoase



Creierul iubeşte trăirile frumoase
 
 
Autor: MARIA TIMUC
 
SURSA: http://www.jurnalul.ro/opinii/editorial/creierul-iubeste-trairile-frumoase-583082.html

Noi căutăm şi înghiţim tot felul de me­dicamente, care ne pot stimula circulaţia sanguină în creier. Unele dintre ele sunt binevenite, în anumite situaţii ele trebuie administrate urgent şi este de dorit să se întâmple aşa, deci să nu se înţeleagă că susţinem suprimarea tratamentului medical, dimpotrivă. Iată că, pe lângă medicamente sau împreună cu ele, putem folosi şi metode mai naturale, mai puţin invazive, capabile să se adre­se­ze cauzei unei circulaţii sangvine deficitare la nivelul creierului. Cu aju­torul unei tehnici de vizualizare neuronală, numită scanarea SPECT, un institut din California a studiat comparativ "diferenţele vizibile în circulaţia sangvină din creier atunci când experimentăm gânduri şi sentimente apreciative sau negative", cum spun Noelle C. Nelson şi Jeannine L. Calaba; "Puterea aprecierii" – Ed. Livingstone.

Scanarea neuronală a dezvăluit că gândurile noastre negative ne afec­tea­ză circulaţia sangvină şi, în plus, afec­tează multiple zone din creier, pre­cum şi reacţiile, atitudinile şi comportamentele noastre. Cer­ce­tă­torii au descoperit că cerebelul abia mai funcţionează atunci când gândim dis­tructiv, iar noi înregistrăm dificul­tăţi la nivelul coordonării fizice. Lo­bul temporal stâng nu primeşte suficient sânge, devii instabil emo­ţio­nal, experimentezi anxietate şi fri­că fără motiv, precum şi o diminuare a ca­pa­ci­tăţii de memorare. Emoţiile precum furia, frustrarea, deprimarea, os­ti­litatea sunt specifice unei gândiri distructive şi corelate cu circulaţia sangvină deficitară în creier. Gându­ri­le pozitive (apreciative) ne fac energici fizic, stimulează memoria, noi de­venim mai puţin vulberabili la emo­ţiile negative şi creierul funcţio­nea­ză cu bateriile la maxim. În consecinţă, devenim întregi, ne simţim în­tregi şi suntem mai bine adaptabili la evenimentele vieţii şi asta doar învăţând să privim lucrurile din jur într-un mod apreciativ.


Percepţia apreciativă sau capaci­ta­tea noastră de a aprecia ceea ce avem, ceea ce vedem, ceea ce ni se întâmplă, puterea de a aprecia cu sinceritate ne creează o mai bună circulaţie sangvină în creier. A căuta în mod deliberat să apreciem înseamnă a căuta ceea ce putem valoriza, ceea ce putem admira, ceea ce reuşim să pri­vim cu ochii îngăduinţei, ai bu­cu­ri­ei sau ai compasiunii. Adesea, noi avem oportunitatea fantastică de a ne admira duşmanii sau oponenţii, dar ne este frică să trăim un asemenea sentiment pentru că ni se pare că admiraţia noastră i-ar da celuilalt putere. De fapt, cercetările arată că darul aprecierii se răsfrânge automat asupra propriei noastre biologii, asupra propriei noastre psihologii şi asupra propriei noastre vieţi. De ce să ne bazăm doar pe puterea medicamentelor de a ne fluidiza circulaţia ce­rebrală, de ce să ne bazăm doar pe pilule pentru a ne simţi inima uşoară, când putem căuta în lume şi în jurul nostru lucruri pe care le putem admira şi iubi? Imagini, peisaje, fiinţe şi aspecte frumoase ale existenţei, al căror conţinut merită... aprecierea noastră, au un efect imediat asupra cir­culaţiei sangvine, respectiv asupra tuturor funcţiilor importante ale cre­ie­rului. Nu-i vorba aici despre a gândi po­zitiv, ci despre a gândi apreciativ cu adevărat. Neuronilor noştri le pla­ce bucuria, iar bucuria sau simpla sta­re de bine devine mai accesibilă pe măsură ce ne obişnuim să o cău­tăm în lucrurile din jurul nostru, în amintiri şi chiar în imaginaţii şi-n vi­se. Dacă ne aflăm într-o stare puternică de rezistenţă la apreciere, care poate fi uşor observată prin simplul fapt că nu găsim nimic de apreciat, totul ni se pare rău, lipsit de farmec şi de bucurie, putem să ne întoarcem la amintiri plăcute, la momente de viaţă în care am găsit ceva plăcut, frumos sau demn de apreciat. Poate că este o mare pierdere pentru om simplul fapt că el caută mai degrabă să critice, decât să aprecieze, mai mult să devalorizeze, decât să admire chiar şi cele mai mărunte lucruri plăcute ale vieţii. Cum ne spun cer­ce­tătorii, este sănătos să apreciem, iar noi am adăuga faptul că este gratis şi este, în acelaşi timp, la alegere. Imaginile plăcute pe care le transmitem creierului, trăirile apreciative, gândurile frumoase par să se fluidizeze în circuitul neuronal şi să-l revigoreze, dacă nu cumva – cel puţin în cazurile mai uşoare – să vindece. Creierul iu­beş­te trăirile frumoase, aşa încât
do­ve­deşte asta tocmai prin faptul că re­vi­go­rează toate funcţiile biologice atunci când gândim şi simţim.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu